I. Antesedensia
Eleisaun jerál nu’udar eventu polítiku no ezersisiu demokrátiku iha pais sira demokrátiku sira, ne’ebé garante sidadaun hotu-hotu iha direitu atu partisipa livremente hodi hili sira nia ukun-na’in ka reprezentante sira liuhusi sufrajiu universál, direitu no sekretu. Timor-Leste hanesan mós nasaun demokratiku ida realiza mós ezersísiu demokrátiku ne’e, atu eskolla no deside lideransa ida hodi asume responsalidade nu’udar Prezidente da Repúblika Timor-Leste durante tinan lima (5) tuir lei haruka.
Bazeia ba Dekretu Prezidente Repúblika nú. 2/2022 de 15 de Janeiru, deside ona katak, eleisaun Prezidente ba periodu 2022-2027 realizadu iha loron 19 de Marsu 2022. Maibé molok to’o loron eleisaun sei iha atividade kampaña eleitorál husi kandidatu sira durante loron 15 atu introduz sira-nia programa, vizaun no komprimisiu eleitorál ba públiku ne’ebé sei realiza bainhira eleitu.
Iha periodu eleitorál ba Prezidente Repúblika tinan 2022-2027, iha kandidatu Prezidente Repúblika hamutuk 16. Prosesu kampaña eleitorál ba Prezidente Repúblika hahu husi loron 02 toó 16 Marsu 2022. Durante prosesu kampaña eleitorál ne’e, iha prezensa husi observadóres sira nasionál no internasionál inklui Comissão Anti-Corrupção (CAC). CAC koloka ekipa 4 ba iha terenu hodi halo monitorizasaun ba prosesu kampaña Presidente iha munisipiu 12, eseptu RAEOA no Atauro.
Komisaun konsidera katak kampaña eleitorál nu’udar eventu politika ida boot no envolve rekursu estadu ne’ebé signifikante, inklui potensia atu utiliza rekursu estadu nian ne’ebé ses husi fins ba interese públiku hanesan uza veíkulu sira Estadu nian hodi fasilita ka apoiu ba kampaña eleitorál ne’ebé la’os ba fins profisionais.
Konsidera artigu 5 (1) Lei Nú. 8/2009 kona-ba Kriasaun CAC iha materia prevensaun kriminál no Artigu 9 Dekretu Lei Nú. 23/2015 kona-ba Estrutura Organika CAC, deside atu halo monitorizasaun ba atividade kampaña eleitorál husi kandidatu sira.